Unii uita cele mai calde zambete...in mintea lor nu reusesc sa mai desluseasca acea farama de afectiune care la un moment dat insemna totul pentru ei...
Dar eu? Si eu uit unele zambete...dar nu pot sa uit de zambetul meu. Il impart in toate partile fara sa ma gandesc daca o persoana merita sau nu sa i-i se zambeasca...Desi altii poate chiar ignora un zambet cald...
Toti se feresc de profunzimea unui zambet adevarat..il uita departe undeva...si peurma il cauta printre stele negasindu-l niciodata...Oare de ce sa-ti fie frica?!?
Oare pot marca persoana cuiva fara sa ma marchez pe mine? Sunt prea multe intrebari care ne macina pe toti...si niciodata nu gasim toate raspunsurile...never...
Moartea isi varsa furia doar pe cei care niciodata nu au indraznit s-o provoace. Tu ai curajul sa zambesti in fata mortii?
„Sa mai caut? Sa mai sper? Sa ma mai gandesc la altii si sa uit de mine? Sa mai cred in ceilalti?...Nu pot sa nu am incredere in oameni...dar mi-am pierdut increderea in mine...”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu